Marea Dragoste / Tango - Despre dragoste si alti ingeri

Filmele lui Nicholas Sparks si America oamenilor buni

Posted by on Mar 20, 2013 in Filme, Lucruri care-mi plac, Uncategorized | 2 comments

Poate numele lui nu va spune nimic si nici n-ati citit vre-o carte de-a lui, dar cu siguranta ati vazut macar un film ecranizat dupa romanele lui.

Si daca v-ati ferit cat ati putut de filme romantice, nu cred ca n-ati vazut macar cateva scene din Message in a BottleThe Notebook, Nights in Rodanthe sau Dear John. Asta fara sa pun la socoteala lacrimogenul (fara ironie!) A Walk to Remember, sau mai noile The Last Song, The Lucky One, terminand cu super mediatizatul si cel mai recent, The Safe Heaven.

Toate au fost ecranizate dupa romanele lui Nicholas Sparks si la unele a fost si scenaristul. La ora actuala e unul dintre cei mai publicati scriitori americani (fara a le intrece insa pe Nora Roberts sau Danielle Steel) si cu siguranta unul din preferatii Hollywood-ului judecand dupa faptul ca mai mult de jumatate din scrierile lui au fost transpuse pe marele ecran.

Nu-i retinusem numele pana de curand, desi prin 2001 am citit A Walk to Remember si am vazut, cu exceptia celui mai nou, toate filmele enumerate mai sus. Probabil ma uit mai bine la cine semneaza regia, scenariul asa cum ma intereseaza mai tare cine face pozele dintr-o revista si cine-i editorialistul; iar cu siguranta si reclamele gen « de la aclamatul scriitor…. » mi-au atras atentia.

Dar in cazul filmelor lui e o linie, un filon comun, ceva care incepe sa apara  pe masura ce le urmaresti.O senzatie de déjà-vu, un sentiment familiar ce nu vine doar din faptul ca toate sunt povesti de dragoste.

Sunt toate extrem de romantice, induiosatoare, tragice pe alocuri, numai bune de prime intalniri sau duminici ploioase.

Firul epic se desfasoara cam in aceeasi idee: un el sau o ea, la o cotitura a vietii, cu ceva bagaj sufletesc din trecut, intreprind ceva sau schimba ceva. Cel mai adesea ajuns intr-un loc strain dar cu oameni buni si frumosi, unde nimeni nu-i intreaba nici de cazier nici de numarul social si-i integreaza in mica (de obicei !) comunitate de acolo, oferindu-le de munca si adapost. Eroii nostri nu fac nazuri, desi sunt mai calificati decat le cere fisa postului si stiu adesea sa cante la vreun instrument pe langa alte abilitati si talente ascunse. Acolo isi gasesc sufletul-pereche, la fel de tulburat ca si ei si prins in ite complicate din trecut.

Locurile sunt mai mereu la mare sau cel putin pe langa un rau/lac incat sa le dea protagonistilor ocazia sa se plimbe pe plaja sau sa navigheze. Peisajele sunt extraordinar de frumoase, parca desprinse din vre-un Traveler’s guide si neaparat e surprins cel putin un apus, rasarit sau macar un foc de tabara.

Personajele principale sfarsesc prin a se salva unul pe altul, deseori intr-un mod sfasietor si dramatic si asta neaparat dupa o scena in ploaie, cand apa li se scurge siroaie pe corp si se-ntampla ceva cel putin dramatic.

Sigur, nu oricine poate sa arate bine in furtuna, ud leaorca, dar actorii din filmele astea (printre altii,  Richard Gere, Kevin Costner, Robin Wright, Diane Lane,  Amanda Seyfried, Channing Tatum, Miley Cirius, Zac Efron sau Ryan Gosslin) se descurca foarte bine. Pe langa ei, cateva surprinzatoare “feature”-uri ii include pe Paul Newman, Greg Kinnear sau Blythe Danner.

Nimic iesit din comun totusi, ingredientele de mai sus intra in reteta perfecta a unui film de success: actori frumosi, peisaje spectaculoase, poveste romantica si tragica, coloana sonora superba. Interesant e ca toate povestile astea, cumva se intrepatrund. Parca ar fi istoriile si intamplarile membrilor unei aceleasi familii, dorurile lor cele mai mari si iubirile cele mai pasionale ale lor ne sunt prezentate rand pe rand intr-un fel de saga ce dureaza de mai bine de un deceniu. Mi se pare ca toate se-ntampla in acelasi loc (cu ceva variatiuni geo-spatiale), un fel de colt de rai in care natura rezoneaza cu omenii iar locuitorii lui sunt curati si buni. Relele se platesc tragic dar binele prevaleaza si oamenii frumosi merg mai departe.

Imi vine sa cred ca Sparks a scos la iveala un fel de America a omenilor buni, ce mai pun inca pret pe iubirea cea mare, a doua sansa, iertare si miracole.

Voua va plac filmele astea? Ati vazut vre-unul?

Va las la final o bucata din coloana muzicala de la The Lucky One – The Story, in interpretarea originala (desi ma dau in vant si dupa variant Sarei Ramirez din Grey’s Anatomy)

http://youtu.be/RDxa2GYLF4I

 


 


2 Comments

  1. Desi am auzit de acest scriitor, n-am citit nicio carte de-a lui. Dintre filmele pe care le-ai enumerat am vazut doar “Nights in Rodanthe”.

  2. Am vazut Message in a Bottle, A Walk to Remember, The Notebook si Dear John, insa cel mai mult mi-a placut – si va ramane unul dintre filmele de referinta de acest gen – The Notebook. De Nights in Rodanthe am auzit, dar nu am apucat sa-l vad. Multumesc de recomandare! :)

Leave a Comment

*